language/sprache:          
.. cautã pe site:    

.. bun venit în România  


Acasã ..
Fotografii ..
Servicii ..
Localizare ..
Preturi ..
Contact ..
Turism .. (atractii) ..

.. colectia de icoane pe sticlã din Sibiel

 
.. muzeul civilizatiei populare Astra
      Mãrginimea Sibiului:

      Mãrginimea Sibiului (germanã: Hermannstädter Randgebiet, maghiarã: Szeben-Hegyalja) este o zonã care include 18 localitãti din România aflate în partea de sud-vest a judetului Sibiu din Transilvania, toate având o mostenire etnologicã, culturalã, arhitecturalã si istoricã unicã.
      Zona este situatã în imediata vecinãtate a centrului culturii sãsesti din Transilvania - orasul Sibiu si are o arie de peste 200 km², fiind îngraditã de râul Sadu la sud si râul Sãliste la nord. Satele sunt situate pe vãile râurilor care curg din Muntii Cindrel prin platoul transilvan.
      Regiunea cuprinde urmãtoarele sate si orase: Boita, Fântânele, Gales, Gura Râului, Sibiu, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rãsinari, Râu Sadului, Rod, Sadu, Sãliste, Sibiel, Tãlmaciu, Tãlmãcel, Tilisca, Vale.
      Cel mai vechi sat cunoscut este Rasinari, atestat de la 1204, apoi Tãlmaciu (1318), Orlat (1322) si Sãliste (1354). De-a lungul istoriei aceste asezãri au fost în diverse momente parte componentã a principatului Valahiei, împreunã cu Tara Fãgãrasului. Un eveniment important în zonã a avut loc în secolul XVIII când împãrãteasa Maria Theresia a decis înfiintarea Regimentului 1 de granitã la Orlat.
      În general principala ocupatie istoricã a populatiei a fost pãstoritul, motiv pentru care se treceau tot timpul Carpatii, ceea ce a dus la mentinerea unei legãturi între comunitãtile românesti aflate la sud, respectiv la nord de munti. Locuitorii zonei sunt numiti mocani, sau mãrgineni.
      Zona are o bogãtie exceptionalã a obiceiurilor legate de diferite momente din viatã. Si astãzi existã obiceiul de a purta costumul popular traditional - alb-negru cu o pãlãrie rotunjitã purtatã de bãrbati la evenimentele importante. Pictura pe sticlã este o traditie, în strânsã legãtura cu traditiile religiei ortodoxe, predominantã în zonã.
      Arhitectura are influente puternice saxone, cu case mari, impunãtoare, cu o curte interioarã închisâ din toate pãrtile. Lemnul a fost materialul de constructie traditional, în ultima sutã de ani a fost înlocuit însã cu cãrãmizile.

Atractii turistice:

- biserica din Rãsinari.
- cea mai veche bisericã din zonã se aflã la Sãliste, iar picturile din ea dateazã de la 1674.
- alte biserici vechi sunt bisericile din lemn de la Poiana Sibiului - 1771, si Tãlmãcel - 1776.

      În Rãsinari si Sãliste existã câteva mici muzee ale satului si case memoriale. Emil Cioran este personalitatea cea mai cunoscutã, care s-a nãscut în zonã. Alte personalitãti ale zonei sunt Octavian Goga si alti sase membri ai Academiei Române. În Sibiel existã un muzeu al icoanelor pictate pe sticlã.
      Lângã Tilisca s-au descoperit urme ale civilizatiei dacice. Un alt muzeu se aflã la Sadu, locul în care a fost construitã cea de-a treia uzinã hidro-electricã din Europa.










- click: poza urmãtoare ...
- 2x click: mãrire pozã ...
      Muzeul civilizatiei populare Astra:

      La 4 km de Sibiu în mijlocul unei rezervatii de 993 ha care cuprinde si un lac de 16 ha, se aflã Muzeul Civilizatiei Populare Astra. Aceastã denumire i-a fost atribuitã de o hotãrâre guvernamentalã din 1992. Este un adevãrat muzeu al satelor românesti, Muzeul Satului, cum este cunoscut de localnici. Ideea realizãrii muzeului (1940) apartine lui Romulus Vuia, dar pânã la finalizare au mai trecut 23 de ani. Au fost aduse aici 340 de case din diferite pãrti ale tãrii, interioare originale, instalatii de industrii tãrãnesti si mijloace de transport traditionale. Cele peste 35.240 obiecte ajutã la ilustrarea tuturor domeniilor de activitate specifice satului, precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si vânatul. Sunt mori de mânã, plutitoare, de vânt, de apã si cu tractiune animalã, instalatii pentru prelucrarea materiilor prime. Aici este si un Han Rustic construit în 1922, care a functionat în judetul Harghita pânã în 1958.









- click: poza urmãtoare ...
- 2x click: mãrire pozã ...
      Colectia de icoane pe sticlã din Sibiel:

      Pictura pe sticlã este o practicã foarte veche, aceasta fiind cultivatã si de români. Pictura pe sticlã s-a aplicat în iconografie în Bizant, pânã la cãderea acestuia sub turci în anul 1453, moment în care, toti reprezentantii culturii: literati, filosofi si artisti s-au refugiat în apus, ducând cu ei si artele respective - deci si arta picturii pe sticla.
      S-a pictat în Italia, Franta, Germania, Austria si în toate tãrile din Europa Centralã, îndeosebi în jurul glãjariilor, a manufacturilor de sticlã - Glasshuten. E interesant, în ce ne priveste pe noi, cã românii din Transilvania erau cãutati ca suflãtori de sticlã chiar si în glãjariile din Boemia si Moravia. Din aceste tãri au pãtruns la noi, începând cu secolul al XVIII-lea, icoanele pe sticlã, aduse de cele mai multe ori de însisi creatorii lor.
      In acelasi timp, a apãrut fenomenul miraculos de la Nicula, de lângã Gherla: plânsul Fecioarei, din icoanã pe lemn pictatã de Popa Luca din Iclod si pãstratã în bisericuta parohiei din Nicula. Se spune cã, în 1699, o icoanã a Fecioarei Maria, aflatã la Mânãstirea Nicula, a început sã lãcrimeze. În urma acestui fenomen, s-a pornit un nestãvilit pelerinaj din toate pãrtile Transilvaniei si de mai departe, vestea despre minune ajungând pânã în Moldova, domnitorul moldovean Cantemir oferind pe ea 1000 de taleri.
      Pelerinii doreau sã ducã cu ei, la întoarcere, o copie a icoanei. Niculenii, care, foarte probabil, deprinseserã mestesugul picturii pe sticlã din glãjariile din apus, au încercat sã satisfacã aceastã dorintã a pelerinilor începând sã picteze pe sticlã, mai întâi icoana Maicii Domnului cea cu pricina, iar mai pe urmã si alte teme.
      Prioritatea Niculei în pictura pe sticlã a fost contestatã (primele icoane datate fiind din alte regiuni), dar se sustine în continuare, având în vedere vechimea icoanelor nedatate, anterioare celor datate.
      De la Nicula, zugravii au roit si s-au împrãstiat în toata aria Transilvaniei, dând nastere mai multor centre, fiecare cu stilul sau specific si anume: Nicula si întreg nordul Transilvaniei, Tara Sebesului, Mãrginimea Sibiului, Tara Fãgãrasului, Tara Bârsei. În colectia de icoane se mai aflã si unele icoane din Banat si Nordul Moldovei.
      Odatã cu începutul picturii pe sticlã la noi, s-a întâmplat un fenomen deosebit - a intrat pe mâna artistului popular, care a introdus în arta icoanei pe sticlã toate motivele artei populare românesti. În felul acesta, icoana pe sticlã a devenit icoana româneascã, motivele populare reprezentând tot atâtea simboluri ale trãirii si dimensiunilor sufletesti ale poporului român.
      Sibiel este un sat care apartine de orasul Sãliste, din judetul Sibiu. Colectia de icoane din Sibiel a început în anul 1969. Existau atunci la parohie, 9 icoane pe sticlã. Era dupã restaurarea picturii din bisericã si se punea problema introducerii bisericii, ca monument de artã, în circuitul culturii nationale si universale. Se simtea nevoia de încã ceva, iar ostenitorul în aceastã lucrare descoperind o a doua comoarã prin casele localnicilor - icoanele pe sticlã - s-a gândit cã aceastã ar fi cea mai potrivitã întregire a patrimoniului cultural, de pe langã biserica monument istoric "Sfânta Treime" din Sibiel.
      S-a fãcut apel, în acest scop, la spiritul de jertfã al sãtenilor si, în scurt timp, colectia a crescut pânã în jur de 150 de icoane. S-a lãrgit aria de colectare, întâi în satele din jur, apoi pe toate ariile de creatie, ajungând în prezent pânã în jur de 600 de bucãti.
      Cu acelasi sprijin, alãturi de mâna de ajutor datã de episcopul vicar Antonie Plãmãdealã, s-a ajuns pânã la Consiliul Ecumenic al Bisericilor, de la Geneva, care au contribuit, prin societatea de ajutorare Diakonisches Werk, cu suma de 16.000 de dolari.
      Asa s-a înfiripat si dezvoltat lucrarea de la Sibiel, ajungând astãzi sã se înnumere printre cele mai atractive puncte culturale si turistice ale judetului Sibiu si ale întregii Transilvanii, danã si ea mãrturie despre vechimea poporului român si despre puterea sa creatoare pe aceste meleaguri.
      Ca ultime si cuprinzatoare caracterizãri, reproducem din Ziarul olandez Trow - 17.04.1974 - sub titlul "Sibiel, comoara ascunsã în Carpatii României" - Jan Roeffs: Cei care au strãbãtut bãtrâna Transilvanie, care are un peisaj foarte plãcut, trebuie sã dea atentie Sibiel-ului, un relicvar plin de comori de artã ... numai aceastã fatetã a României ar merita un tur de 1700 de kilometri (distantã între frontierele Olandei si ale României).
      Sibiel-ul are cel mai mare muzeu de icoane pe sticlã din Europa. Lânga bisericã, la câtiva metri, se aflã un muzeu ce adãposteste o multime de icoane pictate pe sticlã. Multe dintre ele au o vechime de peste 200 de ani, iar valoarea lor este inestimabilã.
      Colectia a fost posibilã prin truda preotului Zosim Oancea. Bineînteles, nimic nu ar fi fost posibil dacã oamenii din Sibiel nu ar fi donat icoanele. Este cel mai important muzeu de acest fel din Europa. Mai poti vedea acolo si icoane pe lemn, ceramicã, piese de mobilier, precum si o serie de cãrti vechi românesti.
.. Legãturi ..


(legãturi utile):
 
evaluare vacantã ...
site oficial Sibiu ...
turism-alpin ...
informatii CFR ...
orasul Sãliste ...
harta muntilor Cindrel ...
Sibiu, plan de zbor ...
agrement sportiv ...
România, info general ...

 


..faceti cunostintã cu portul traditional din Sãliste

..intrã în lumea folclorului din regiune împreunã cu Viorica Flintasu.
        
..gustati din mâncarea tãrãneascã